Art. 241: Încetarea de drept a măsurilor preventive

TITLUL V: Măsurile preventive şi alte măsuri procesuale
CAPITOLUL I: Măsurile preventive
SECŢIUNEA 7: Încetarea de drept, revocarea şi înlocuirea măsurilor preventive
Art. 241: Încetarea de drept a măsurilor preventive

(1) Măsurile preventive încetează de drept:
a) la expirarea termenelor prevăzute de lege sau stabilite de organele judiciare ori, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii în primă instanţă, la împlinirea duratei maxime prevăzute de lege;
b) în cazurile în care procurorul dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori instanţa de judecată pronunţă o hotărâre de achitare, de încetare a procesului penal, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei ori o pedeapsă cu amendă, care nu însoţeşte pedeapsa închisorii, chiar nedefinitivă;
c) la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;
d) în alte cazuri anume prevăzute de lege.
e) [textul din Art. 241, alin. (1), litera E. din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 162. din titlul III din Legea 255/2013]
f) [textul din Art. 241, alin. (1), litera F. din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 162. din titlul III din Legea 255/2013]
g) [textul din Art. 241, alin. (1), litera G. din partea 1, titlul V, capitolul I, sectiunea 7 a fost abrogat la 01-feb-2014 de Art. 102, punctul 162. din titlul III din Legea 255/2013]
(11) Arestarea preventivă şi arestul la domiciliu încetează de drept şi în următoarele situaţii:
a) la pronunţarea în primă instanţă a unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere sau la o pedeapsă cu închisoare cel mult egală cu durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive ori, după caz, a unei hotărâri prin care s-a aplicat o măsură educativă neprivativă de libertate;
b) în apel, dacă durata măsurii a atins durata pedepsei pronunţate în hotărârea de condamnare.
(2) Organul judiciar care a dispus această măsură sau, după caz, procurorul, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza constată, prin ordonanţă sau încheiere, din oficiu, la cerere sau la sesizarea administraţiei locului de deţinere, încetarea de drept a măsurii preventive, dispunând, în cazul celui reţinut sau arestat preventiv, punerea de îndată în libertate, dacă nu este reţinut ori arestat în altă cauză.
(3) Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată se pronunţă, prin încheiere motivată, asupra încetării de drept a măsurii preventive chiar şi în lipsa inculpatului. Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
(4) Persoanei faţă de care s-a dispus măsura preventivă, precum şi tuturor instituţiilor cu atribuţii în executarea măsurii li se comunică de îndată câte o copie de pe ordonanţa sau încheierea prin care organul judiciar constată încetarea de drept a măsurii preventive.