Călătorie în scop turistic. Cumpărarea de produse contrafăcute. Respectarea drepturilor titularului mărcilor.

alexandra.caras/ October 5, 2020/ Articole, Articolul saptamanii, Parteneriate

Autor: Av. Andreea Ceauș

Avem următorul caz ipotetic:

 În vara anului 2020, doamna S.V.  a făcut o călătorie în Turcia, în scop turistic. În timpul vacanței, aceasta a făcut  mai multe cumpărături, printre care 25 de genți, 20 de rochii, 15 perechi de pantofi și 15 tricouri, aparent, toate produsele  fiind de marcă. La întoarcerea în țară, este oprită la vamă  și toate produsele pe care le-a cumpărat  îi sunt reținute pe motiv că fapta sa reprezintă trafic comercial, conform Legii nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire; în plus, există și suspiciunea că a încălcat drepturile titularului mărcilor.

Aceasta s-a apărat, menționând că nu este persoană juridică, nu desfășoară activități comerciale, bunurile din bagajele sale fiind cumpărate pentru sine sau reprezintă cadouri pentru membrii familiei și pentru cele două prietene pe care le are în România.

În temeiul disp. art. 39 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, Republicată, titularul mărcilor, Societatea MLM S.R.L., a introdus acțiune în contrafacere împotriva doamnei S.V. Instanța a admis acțiunea reclamantei și a interzis importul și comercializarea neautorizată de către pârâta S.V. a produselor purtând semne identice sau similare mărcilor reclamantei.

A fost corectă soluția instanței?

Răspuns:

Bunurile aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară non-UE, cum este Turcia, sunt admise fără plata taxelor vamale, cu respectarea următoarelor condiții:

  1. au loc în mod ocazional;
  2. constau exclusiv în bunuri pentru uzul personal sau familial al călătorului ori în bunuri cu destinația de cadouri.

Natura sau cantitatea acestor bunuri nu trebuie să indice faptul că sunt importate în scopuri comerciale (art. 4 alin. (2) din Anexa nr. 1 la Ordinul 105/2016 [1]).

Prin caracter ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară terţă se înţelege o introducere de bunuri care nu reprezintă o parte fracţionată a unei serii de introduceri efectuate de acelaşi călător într-un interval scurt de timp, respectiv o introducere de bunuri efectuată la cel puţin 7 zile de la ultima introducere de bunuri de către acelaşi călător.

 

Nu se consideră introduceri de bunuri cu caracter ocazional introducerile de bunuri efectuate în mod regulat, respectiv de mai multe ori într-o zi sau la intervale de timp sub 7 zile.” [2]

 

De asemenea, pentru a fi scutite de taxa pe valoarea adăugată și de accize la import, bunurile conținute în bagajul personal al călătorilor din țările terțe, altele decât cele prevăzute la art. 5 alin. (1) – (8) din Anexa nr. 1 a Ordinului 105/2016, nu trebuie să aibă caracter comercial, iar valoarea acestora să nu depășească 430 euro de persoană (în cazul călătorilor care folosesc transportul aerian și al celor care folosesc transportul maritim), respectiv 300 euro de persoană (în cazul celorlalte mijloace de transport). În scopul aplicării acestor scutiri, valoarea unui articol individual nu poate fi defalcată.

În ceea ce privește noțiunea de bagaje personale, art. 3 alin. (5) din Anexa nr. 1 a Ordinului 105/2016 ne oferă următoarea definiție: “bagajele personale reprezintă toate bagajele pe care călătorul le poate prezenta la sosire autorităţilor vamale, precum şi bagajele pe care acesta le prezintă mai târziu aceloraşi autorităţi, sub rezerva dovezii că aceste bagaje au fost înregistrate la compania responsabilă pentru transport ca bagaje însoţite, în momentul plecării călătorului.”

Caracterul comercial sau necomercial al unei operațiuni de introducere în România a unor bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor este determinat de un cumul de criterii: numărul produselor, natura lor, identitatea între produse, numărul operațiunilor realizate de aceeași persoană într-un interval de timp, precum și de alți factori specifici fiecărui caz în parte.

În exemplul nostru, operațiunea a avut ca obiect 75 de produse, dintre care 25 de genți, 20 de rochii, 15 perechi de pantofi și 15 tricouri. Or, un număr de peste 10 produse identice, din fiecare categorie, poate fi considerat că dă caracter comercial operațiunii din prezenta cauză, nefiind credibilă susținerea doamnei S.V. că și-ar fi cumpărat pentru sine un număr atât de mare de produse identice.

Dispozițiile Legii nr. 344/2005 reprezintă pentru titularii de mărci colaborarea autorităților vamale în vederea realizării drepturilor prevăzute de art. 39 din Legea nr. 84/1998 în favoarea titularilor de marcă.

Autoritățile vamale pot reține produsele care poartă semne asemănătoare unor mărci înregistrate dacă există aparența că ar fi contrafăcute, constatări făcute în aplicarea prevederilor Legii nr. 344/2005, analiza semnelor și mărcilor aflate în conflict urmând a se face de către instanța de judecată.

 

În concluzie, ținând cont de datele speței, a fost legală măsura luată față de doamna S.V., respectiv dispunerea interdicției de a face import și de a comercializa produse purtând semne identice sau similare mărcilor în cauză.

Având în vedere cantitatea și valoarea produselor, considerăm că în mod corect s-a reținut că fapta doamnei S.V. constituie trafic comercial [3], nefiind incident art. 2 alin. (3) din Legea nr. 344/2005, conform căruia “legea nu se aplică bunurilor aflate în bagajele călătorilor sau în colete trimise ori primite de persoane fizice cu caracter necomercial, bunuri care se încadrează în limita permisă de lege pentru a fi scutite de la plata drepturilor de import şi pentru care nu există indicii materiale că mărfurile ar face parte dintr-un trafic comercial.”

Articolul a fost documentat de către Av. Andreea Ceauș prin intermediul platformei Sintact.ro 

 

[1] Ordinul 105/2016 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată și a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevăzută la art. 293 alin. (1) lit. d) și art. 395 alin. (7) din Legea nr. 277/2015 privind Codul fiscal, precum și a Procedurii privind autorizarea unor organisme pentru a importa bunuri în regim de scutire.

[2] Ordinul 1888/2016 privind definirea caracterului ocazional al introducerii în România de bunuri aflate în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o țară terță.

[3] În același sens, a se vedea Decizia nr. 891/18.03.2014, Decizia nr. 1491/ 20.05.2014 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

 

Dacă nu ai deja un cont Sintact.ro, solicită acces gratuit » aici

Share this Post