Conferința WKRO – Profesionistii dreptului, in dialog cu profesionistii marketingului si publicitatii

Ionut tirdel lege 5/ April 25, 2016/ Articole/ 0 comments

Conferința “Controverse legale în publicitate, organizată de Wolters Kluwer România și casa de avocatură Grecu & Asociații, la 19 aprilie 2016, a abordat, pentru prima dată în țara noastră, integrat, un domeniu marcat de creativitate și, totodată, constrâns de normele etice și de drept. Strategiile de marketing ale companiilor și, implicit, publicitatea, ne influențează viața, invitându-ne să avem un anumit comportament ca și consumatori ai produselor și serviciilor promovate. La rândul ei, publicitatea este influențată de legislația specifică protecției consumatorului, audiovizualului, concurenței, protecției drepturilor omului și ale dreptului de autor și sănătății, dar și de autoreglementările industriei de profil.

Facebook-851x315px

SPAȚIU PENTRU DIALOG. Avocatele Elena Grecu, Andreea Țigău și Andreea Rusu, autoarele primei cărți despre dreptul publicității din România, “Cum să comunici în mod legal sau dreptul publicității”, care va apărea în curând și în format electronic editat de Wolters Kluwer România au lansat, astfel, în dezbaterea publică experiențele profesionale pe care le-au asimilat din practica aferentă domeniului. Cadrul conferinței moderate de av. Elena Grecu a oferit în acest fel spațiul unui dialog între profesiile juridice și cele din lumea publicității.

PUBLICITATEA ÎNȘELĂTOARE. Una dintre noțiunile care suscită discuții aprofundate atât printre juriști, dar și printre publicitari și specialiștii în marketing și comunicare este publicitatea înșelătoare. În prezentarea care a vizat acest subiect, av. Andreea Țigău a abordat cadrul legislativ ce reglementează această temă și a sintetizat cazurile care se încadrează publicității înșelătoare. Astfel, avocatul a exemplificat posibile situații, precum: să spui că produsul tău nu conține sau este singurul care conține un anumit ingredient/element, să spui că produsul tău e bio/organic, să omiți menținerea unor efecte adverse, implicarea unor costuri suplimentare, ce urmează a afecta consumatorul odată produsul/serviciul achiziționat, să exagerezi caracteristicile produsului, să induci în eroare consumatorul asupra valorii corecte a ofertei financiare și a pachetului de produse/servicii inclus în ofertă.

PUBLICITATEA MASCATĂ. “O formă a publicității înșelătoare este publicitatea mascată, despre care consider că este mai periculoasă decât aceasta întrucât nici măcar nu semnalează că este publicitate”, a adăugat av. Andreea Țigău. Aceasta a adus în atenție și mediul digital, tot mai dinamic și, în consecință, expus și fenomenului publicității mascate. Criteriile pentru depistarea publicității mascate online făcute prin intermediul blogg-urilor și vlogg-urilor pe care le-a propus avocatul de la Grecu & Asociații sunt: textul bloggerului/vloggerului se află sub orice fel de control, în special, controlul editorial al agentului de publicitate și dacă bloggerul/vloggerul a fost plătit (fie în numerar, fie în produse/servicii) de către titularii produselor/serviciilor care beneficiază de promovare mascată.

fluxuri-financiare-03-615px

CU OCHII PE MEDIUL ONLINE. Mihail Meiu, reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor  la conferință, a catalogat mediul online ca o zonă scăpată de sub control din perspectiva practicilor publicitare înșelătoare și a arătat că aceasta este o preocupare actuală și de viitor a ANPC. În acest sens, a indicat exemplul autorității pentru protecția consumatorilor din Franța care a dezvoltat metodologii foarte avansate, inclusiv pentru găsirea IP-urilor celor care se folosesc de publicitatea înșelătoare. “Colegii noștri din Franța au ajuns, în cele din urmă, la o chestiune penală după ce au descoperit un blogger plătit să denigreze un hotel”, a spus Mihail Meiu.

AUTOREGLEMENTARE. Venind în întâmpinarea necesității de a se conforma eticii și legislației aferente, profesioniștii din lumea publicității au înființat încă din 1999 Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) pentru a asigura concurența loială și protecția consumatorilor. Acest organism a elaborat Codul de practică în comunicarea comercială, revizuit la fiecare 2 ani, iar cei peste 72 de membri ai săi s-au angajat să îl respecte. “Acest cadru reglementator este unul mai flexibil și mai bine adaptat cerințelor pieței, fiind stabilit de către cei din industrie. Astfel, anunțătorii, cei care investesc în publicitate, agențiile, responsabile pentru forma și conținutul publicității și media, care transportă publicitatea către public, sunt cele trei dimensiuni care colaborează între ele stabilind standarde și asigurând eliminarea sau corectarea reclamelor care nu respectă aceste standarde”, a susținut în cadrul conferinței dr. Oana Cociașu, președintele RAC. Consiliul “judecă” prin comitetele sale etice, în urma sesizărilor oricui interesat,  pe baza Codului de practică amintit, reclamele comunicate în spațiul public și emite puncte de vedere. Acestea sunt foarte bine cuantificate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), pentru care RAC este singurul organism de autoreglementare recunoscut. În acest sens, în 98 la sută dintre cazuri, CNA a fost de acord cu deciziile RAC și, pe baza acestora, a luat măsurile legale care se impuneau. Despre importanța și rolul autoreglementării din domeniu a vorbit la conferință și Oliver Gray, directorul general al European Advertising  Standards Alliance (EASA), forul instituțiilor de autoreglementare din Europa.

TAXA PE PUBLICITATE STRADALĂ. Victor Dobre, director executiv al International Advertising Association (IAA) România, asociație parteneră a conferinței și care reunește agențiile de publicitate și cele mai puternice companii a atras atenția asupra normelor noului Cod fiscal potrivit cărora taxa pe publicitate stradală cade în sarcina clienților și nu, ca până acum, a firmelor care dețin panouri. Potrivit directorului executiv al asociației ai cărei membri membri cumulează 9 miliarde euro cifră de afaceri consolidată și peste 65.000 de salariați, aceste reglementări au provocat sincope în relația cu autoritățile locale și au îngreunat circuitul economic.

ETIC VS. NEETIC ÎN COMUNICARE. La dezbaterea inițiată de Wolters Kluwer România, prof. univ. dr. Ioana Cecilia Popescu, prodecanul Facultății de Marketing din Academia de Studii Economice a prezentat fragmente din prima fază a unui studiu aflat în derulare la facultatea amintită care cercetează cu predilecție trei teme: percepția tinerilor privind etica în comunicarea de marketing, etica în afaceri și etica activității de marketing și posibile soluții – promovarea comportamentului etic. În viziunea studenților, așa cum reiese din cele 90 de interviuri semi-dirijate ale studiului, comunicare neetică înseamnă: supradimensionare ambalaj, etichetare produs – informare incorectă și incomplete, omisiunea asumată  a unor caracteristici și evidențierea altora, reducerea prețului pentru produse al căror termen de expirare este foarte apropiat, dar cu o perioadă de folosință mai îndepărtată, practicarea prețului “momeală”, promovarea cu bună-știință a unor produse financiare complexe către grupuri vulnerabile de consumatori fără pregătire de specialitate (ex: piața Forex), copiii în publicitate, utilizarea înșelătoare a unor elemente de identitate a mărcii etc.

UTILIZAREA MĂRCILOR LAUDATIVE. O dezvoltare a subiectului utilizării mărcilor laudative și a sloganurilor publicitate, din perspectiva profesionistului juridic și al consilierului de proprietate industrială, a avut Ionela Cuciureanu, de la  Cosmovici Intellectual Property, care a prezentat jurisprudența relevantă națională și europeană relevantă domeniului. “Un termen laudativ nu este de natură a conferi un grad de distinctivitate unei mărci, prin comparație cu o alta. Dacă termenii sunt identici sau asemănători, iar clasele de produse coincid, alăturarea unui termen laudativ nu este susceptibil de a permite unei mărci noi să se distingă de cea anterioară”,  a afirmat lectorul.

DEZBATERI. Sesiunile de întrebări și răspunsuri ale conferinței au oferit prilejul unor dezbateri animate. Una dintre ele s-a referit la transpunerea în legislația națională a Directivei europene nr. 17/2014 privind contractele de credit și modul în care se va face publicitatea contractelor de credit în viitor, ținând cont de acest act normativ. “Cum va fi de-acum încolo, ce-o să ne faceți, o să fie ca la țigări: creditul dăunează sănătății?”, l-a întrebat reprezentantul unei bănci pe oficialul de la ANPC. Mihail Meiu de la ANPC a confirmat o mai atentă reglementare a publicității în domeniul creditului, după cum își propune autoritatea în care lucrează. A răspuns multitudinii de întrebări ale auditoriului, de asemenea, Mitrița Hahue, șef serviciu în cadrul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, care a punctat despre importanța protecției unei mărci, ca obiectiv și mijloc de creștere a competitivității și problemele cu care se confruntă în procesul de înregistrare a mărcilor, având în vedere cele aproximativ 10.000 de solicitări anuale. La o altă dezbatere a invitat av. Andreea Rusu de la Grecu & Asociații, care a oferit auditoriului exemple de publicitate în care au fost folosiți copiii, îndemnând la analizarea limitelor acestei comunicări comerciale atât din punct de vedere etic, dar și legal.

 

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*