Detașare transnațională sau delegare?

alexandra.caras/ November 29, 2019/ Articole, Articolul saptamanii

Reglementată relativ curând prin Legea nr. 16/2017, detașarea transnațională este un fenomen din ce în ce mai întâlnit mai ales în contextul actual al pieței muncii, în cadrul companiilor multinaționale dar și în alte activități ce presupun deplasarea salariaților în alte state europene.

Despre detașarea transnațională ne vorbește pe larg dl. Prof. univ. dr. Alexandru Țiclea în Revista Română de Dreptul Muncii nr. 2/2019, editată de Wolters Kluwer România.

Ce este detașarea transnațională

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 16/2017 (M. Of. nr. 196 din 21 martie 2017), detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale este definită de ca fiind acea situație „în care o întreprindere stabilită într-un stat membru sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, în cadrul prestării de servicii transnaționale, detașează pe teritoriul altui stat membru salariați cu care are stabilite raporturi de muncă, în situațiile reglementate de art. 5”.

Categorii de salariați ce intră sub imperiul Legii nr. 16/2017

Există două categorii de salariați care se supun reglementărilor detașării transnaționale:

1. Salariatul detașat pe teritoriul României – acel „salariat al unui angajator stabilit pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, care în mod normal lucrează într-un alt stat decât România, dar care este trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul României.

2. Salariat detașat de pe teritoriul României – salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul României, care în mod normal lucrează în România, dar care este trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene; [art. 2 alin. (1) lit. b) și c)].

Dl. Alexandru Țiclea atenționează: „Salariații/lucrătorii detașați, în sensul reglementărilor menționate nu trebuie confundați cu lucrătorii mobili; aceștia sunt cei care se mută din stat al Uniunii Europene pentru a se integra pe piața muncii din acel pe termen lung sau în mod permanent.”

Detașare transnațională vs. delegare

Potrivit autorului „Detașarea transnațională se aseamănă, atât cu detașarea, dar mai ales cu delegarea din dreptul nostru național.”

Conform art. 43 C. muncii, „delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afara locului său de muncă”.

Diferențe
În articolul publicat în revista editată de Wolters Kluwer România se arată că: „între cele două instituții există și deosebiri esențiale”.

Astfel, principalele deosebiri sunt:
– salariatul transnațional, pe durata detașării, are locul de muncă în afara angajatorului său, și anume la întreprinderea din statul european unde a fost trimis;
– dacă, în principiu, durata detașării transnaționale nu este limitată legal, delegarea este limitată la cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni „și se poate prelungi pentru perioade succesive de maxim 60 de zile numai cu acordul salariatului” (art. 44 C. muncii);
– în cazul detașării transnaționale beneficiarul direct al muncii lucrătorului este întreprinderea primitoare; în cazul delegării acest beneficiar este chiar angajatorul acelui salariat.

Dl. Alexandru Țiclea precizează: „în temeiul art. 9 din Legea nr. 16/2017, personalul angajatorilor stabiliți pe teritoriul României, care efectuează operațiuni de transport internațional, fiind trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui alt stat membru sau pe teritoriul Confederației Elvețiene este considerat aflat în delegație, aplicându-i-se, art. 43 C. muncii și beneficiază de drepturile prevăzute de art. 44 alin. (2) din același act normativ (adică are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare).

Mai multe despre detașarea transnațională, întreprinderile cărora li se aplică aceste reglementări, diferențele față de detașarea națională și munca prin agent de muncă temporară în articolul Aspecte privind detașarea transnațională, autor Alexandru Țiclea, publicat în Revista Română de Dreptul Muncii nr. 2/2019.

Articol semnat de Crăciun Alina, coordonator editorial Wolters Kluwer România

Share this Post