Efectul devolutiv al apelului în noua reglementare procesuală

Ionut tirdel lege 5/ June 9, 2017/ Articole/ 0 comments

Profesorul de drept, Gabriela Răducan, noul redactor-șef al revistei editate de Wolters Kluwer România, “Pandectele Române”, a publicat în nr. 2/2017 al revistei un amplu studiu teoretic și practic privind efectul devolutiv al apelului în actuala reglementare procesuală. Fiind o trăsătură esențială a apelului, efectul devolutiv constă în provocarea unei noi judecăți de fond, atât cu privire la problemele de fapt, cât și cu privire la cele de drept, în limitele stabilite prin cererea de apel.

 PERSPECTIVĂ TEORETICĂ ȘI EXEMPLIFICĂRI PRACTICE. Studiul realizat de profesorul de drept, Gabriela Răducan, unul dintre cei mai buni specialiști în drept procesual civil, vizează tratarea cât mai completă a efectului devolutiv al apelului, potrivit Noului Cod de procedură civilă, cu scopul de a lămuri cele mai importante aspecte care guvernează această instituție procesuală: regulile aplicabile, excepțiile procesuale absolute și relative, apărările de fond ce pot fi invocate. Analiza din Pandectele Române nr. 2/2017 îmbină perspectiva teoretică (opiniile autorului, cele exprimate în doctrina recentă, dar și în doctrina mai veche în măsura în care sunt valabile și astăzi), exemplificările practice (jurisprudența relevantă și ipotezele de lucru care detaliază situațiile particulare) precum și efortul de corelare a tuturor normelor procesual-civile incidente în această materie.

 IMPORTANȚA MOTIVĂRII APELULUI. Profesorul de drept, Gabriela Răducan arată în studiul său că efectul devolutiv este limitat de criticile formulate de apelant, expresie a principiului disponibilității și, astfel, motivarea apelului este un aspect esențial pentru succesul căii de atac. “Un apel nemotivat provoacă o devoluțiune totală, cu precizarea că, în astfel de situații, nu pot fi invocate motive, mijloace de apărare sau dovezi noi, dar ar putea fi invocate excepții de ordine publică, în condițiile legii”, afirmă profesorul de drept în revista editată de Wolters Kluwer România. “În consecință, atunci când apelul nu este motivat sau nu cuprinde motive noi (reluându-se întocmai susținerile din fața primei instanțe de fond), judecata în apel se va face numai pe baza celor invocate la prima instanță. Așadar, instanța nu poate respinge sau anula ca nemotivat un asemenea apel, ci, acesta trebuie judecat, iar din decizia pronunțată, trebuie să rezulte că au fost avute în vedere toate aspectele invocate la prima instanță, că instanța de apel a reapreciat probele administrate, a reevaluat cererile părților și că, astfel, a pronunțat o hotărâre de fond proprie”, se spune în articolul din Pandectele Române nr. 2/2017. În același timp, articolul analizează pe larg și cazurile în care apelul nu are efect devolutiv.

REGULILE EFECTULUI DEVOLUTIV. Studiul din revista editată de Wolters Kluwer România analizează, totodată, și regulile efectului devolutiv cu privire la fiecare dintre cele trei elemente ale unei cereri: părți, obiect și cauză, precum și la eventualitatea formulării unor pretenții noi în apel. Așadar, profesorul de drept Gabriela Răducan atrage atenția în articolul său din Pandectele Române nr. 2/2017, detaliind explicațiile sale pentru fiecare dintre aceste reguli, că în apel nu se poate schimba calitatea părților; nu se poate schimba cauza actelor de procedură care au natura juridică a unei veritabile cereri de chemare în judecată; nu se poate schimba obiectul actelor de procedură care au natura juridică a unei veritabile cereri de chemare în judecată și, de regulă, în apel nu este permisă formularea unor pretenții noi. Argumentând expresia “de regulă” referitoare la nepermiterea formulării de pretenții noi în apel, profesorul de drept Gabriela Răducan prezintă amplu și o serie de excepții de la regulă.

Astfel, o primă categorie de excepții se referă la faptul că, în apel, pot fi cerute dobânzi, rate, venituri ajunse la termen și orice alte despăgubiri ivite după darea hotărârii primei instanțe și va putea fi invocată compensația legală. Apoi, în materia divorțului, soțul pârât poate formula cerere reconvențională direct în apel, dacă motivele divorțului s-au ivit după începerea dezbaterilor la prima instanță și în timp ce judecata primei cereri se află în apel. De asemenea, conform articolului din Pandectele Române nr. 2/2017, în apel este admisibilă formularea cererilor de intervenție voluntară accesorie, care, de altfel, nu are natura juridică a unei veritabile cereri, ci a unei simple apărări. Profesorul de drept mai punctează și faptul că în apel este admisibilă formularea cererilor de intervenție voluntară principală, însă, numai cu acordul expres al părților din apel, ipoteză în care se admite că părțile de la judecata din primă instanță pot formula, la rândul lor, chiar și o cerere reconvențională împotriva intervenientului.

INVOCAREA EXCEPȚIILOR. Studiul profesorului de drept Gabriela Răducan abordează foarte aplicat și modul în care, în apel, pot fi ridicate excepțiile procesuale. Așadar, în ceea ce privește excepțiile procesuale absolute care nu sunt limitate pe ax temporal, acestea pot fi invocate pentru întâia data oricând în cursul judecății, chiar direct în apel. De pildă, se arată în articolul din revista editată de Wolters Kluwer România, se pot invoca întâia dată în apel: excepția lipsei calității procesuale active sau pasive, excepția lipsei de interes, excepția de prematuritate a cererii, excepția lipsei capacității procesuale de folosință sau de exercițiu, excepția puterii de lucru judecat, excepția indamisibilității (subsidiarității) acțiunii în constatare față de acțiunea în realizare etc. În ceea ce privește excepțiile procesuale relative, regula generală subliniată în studiul din Pandectele Române nr. 2/2017 este că partea interesată e obligată să le invoce în termenul prevăzut de lege înaintea primei instanțe, cel mai târziu la primul termen de judecată după săvârșirea neregularității procedurale, în etapa cercetării procesului și înainte de a se pune concluzii în fond, sub sancțiunea decăderii.

APĂRĂRILE DE FOND, ÎN APEL. Despre apărările de fond care nu au fost invocate la prima instanță, profesorul de drept Gabriela Răducan evidențiază că pot fi invocate în apel fie prin intermediul motivelor de apel (de către apelant), fie prin întâmpinarea la apel (de către intimat). Cu titlu de exemplu, articolul din Pandectele Romîne nr. 2/2017 enumeră următoarele apărări de fond ce pot fi invocate în apel: dreptul de retenție, însă, numai dacă este solicitat în legătură cu o creanță cerută în fața primei instanțe; termenul de grație;dreptul de servitute de trecere; invocarea legii noi; excepția de reducțiune a liberalității excesive; excepția prescripției achizitive (de uzucapiune); excepția de nulitate a actului juridic civil; excepția de simulație a unui act juridic. Ca regulă, se afirmă în revista editată de Wolters Kluwer România, acele apărări care pot fi formulate atât pe cale de acțiune, cât și pe cale de excepție – cum e cazul nulității, uzucapiunii, reducțiunea liberalității excesive etc. – vor fi admisibile a fi formulate pentru întâia dată în apel, atunci când sunt formulate ca mijloace de apărare, pe cale de excepție substanțială (de drept material), deci ca apărări de fond, cu condiția ca invocarea lor să se facă prin motivele de apel sau prin întâmpinarea la apel, după caz.

Comandă eBook-ul Pandectele Române 2/2017 în format PDF de aici!

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*
*