Interviu Dragoș Călin: De ce este nevoie de un forum al judecătorilor?

alexandra.caras/ July 13, 2020/ Articole, Articolul saptamanii

Utilizatorii Sintact.ro care au abonament activ la Modulul online Revistele Wolters Kluwer România beneficiază de acces gratuit la Revista Forumul Judecătorilor.

Cu acest prilej, judecătorul Dragoș Călin a avut amabilitatea de a ne acorda un scurt interviu.

Dragoş Călin| Copreședinte al Asociației Forumul Judecătorilor din România; judecător la Curtea de Apel București; doctor în drept constituțional al Facultății de Drept din cadrul Universității din București; cercetător științific asociat la Institutul de Cercetări Juridice Acad. Andrei Rădulescu al Academiei Române, formator al Institutului Național al Magistraturii, director al Revistei Forumul Judecătorilor. E-mail profesional: dragos.calin@just.ro.

Wolters Kluwer România: De ce este nevoie de un forum al judecătorilor?

Judecător Dragoș Călin: Asociaţia Forumul Judecătorilor din România s-a înființat în anul 2007, activitatea sa fiind conturată în jurul unui grup de discuţii al magistraților români, cuprinzând, în unele perioade, chiar şi trei mii de judecători şi procurori. Erau vremuri când se schimbau generaţiile în magistratură, exista o efervescenţă legată de aderarea la Uniunea Europeană, aproape toată lumea dorea să se alinieze culturii organizaţionale specifice statelor civilizate într-o veritabilă euro-prietenie. Astfel că o întrunire de mare amploare (un forum) a devenit o necesitate şi pentru judecătorii români. Mulţi dintre ei deprinseseră dorinţa conversaţiilor online, deşi maşinile de scris încă mai funcţionau în unele instanţe, cu zgomotul aferent. Evident că era mai simplu să se schimbe aproape instantaneu puncte de vedere legate de interpretări mai mult sau mai puţin controversate din practica judiciară naţională, din jurisprudenţa instanţelor europene, să se dezbată chestiuni vizând necesitatea modernizării magistraturii sau alte aspecte profesionale, dar şi ultima carte citită, ultimul film bun urmărit etc. În vremurile actuale, magistraţii nu mai sunt închişi într-un castel de piatră, ci simt nevoia să poarte un dialog, să coopereze, să se consulte, să fie cât mai pregătiţi şi mai adaptaţi profesiei.  


Wolters Kluwer România: În numărul inaugural, 1/2009, aţi declamat programatic pentru revistă că este „vremea faptelor”. Cum aţi caracteriza această sintagmă şi ce efecte a avut în timp?

Judecător Dragoș Călin: Revista Forumul Judecătorilor, editată de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, a reprezentat un suflu nou pentru peisajul vetust al magistraturii din anii respectivi. Paginile revistei au deschis ochii cititorilor judecători şi procurori, în special în raport de experienţa colegilor din alte state ale Uniunii Europene, din SUA şi Canada, Australia, Noua Zeelandă etc. A fost practic prima interfaţă pentru receptarea unor tendinţe noi, a unor instituţii noi, a unui alt modus vivendi, a adus numeroase soluţii de modernizare a justiţiei pentru România, parte dintre ele preluate şi adaptate, dar a reprezentat şi una dintre principalele platforme critice pentru lucrurile mai puţin funcţionale din justiţie, pentru metehne ce păreau de neînvins, pentru atacurile neîncetate împotriva judecătorilor şi procurorilor.

Revista Forumul Judecătorilor are drept scop promovarea valorilor legate de profesia de judecător, a ideilor şi opiniilor privind starea justiţiei şi reforma sistemului judiciar, a studiilor juridice bazate pe experienţa acumulată în activitatea desfăşurată. Articolele publicate în Revista Forumul Judecătorilor sunt citate nu numai în revistele şi studiile juridice din România, dar şi în numeroase reviste internaţionale, în teze de doctorat, volume, rapoarte şi lucrări ştiinţifice publicate în Statele Unite ale Americii, Africa de Sud, Brazilia sau diverse state din Europa. Spre exemplu, Yale Human Rights and Development Journal, East European Politics, Athens Journal of Law, Durham University, Raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii din Franţa, studii ale Consiliului Europei, volume din Germania, Franţa, Italia sau Marea Britanie, studii şi dizertaţii publicate în SUABraziliaGermaniaLituania, Olanda sau Ungaria preiau constant argumente din articolele publicate de Revista Forumul Judecătorilor.


Wolters Kluwer România: Este zona articolelor ştiinţifice din revista dvs. un loc de coagulare a diferitelor puncte de vedere ale judecătorilor despre problemele de drept?

Judecător Dragoș Călin: Cu siguranţă şi în special pentru aspectele de noutate. Revista a prezentat o selecţie riguroasă de analize jurisprudenţiale CEDO şi CJUE, la scurt timp după pronunţarea unor hotărâri care interesau judecătorii români. De asemenea, a adus în faţa colegilor jurisprudenţa din cauzele vizând statutul magistraţilor şi organizarea judiciară din România, care altfel ar fi rămas necunoscută. Astfel, mediul judiciar a primit informaţie, element vital al societăţii moderne. Nu în ultimul rând, revista a coagulat puncte de vedere ale judecătorilor din afara României cu privire la jurisprudenţa instanţelor europene sau la modernizarea justiţiei, fapt care a plasat-o într-o zonă cu totul aparte în peisajul publicistic de specialitate din România.


Wolters Kluwer România: Aţi găzduit în paginile revistei personalităţi ale dreptului şi din afara graniţelor şi aceasta este o preocupare constantă a dvs.. Cum a receptat mediul judecătorilor mesajele acestor invitaţi ai dvs.?

Judecător Dragoș Călin: Aşa este, am publicat articole ale unor judecători sau profesori universitari excepţionali, din toate colţurile lumii, între care: Frederick Schauer, Paul Marcus, Brian Opeskin, Stefaan Voet, Marcel Storme, Raymond J. McKoski, Lee Epstein, William M. Landes, Richard A. Posner, Michael S. King, Maurits Barendrecht, Monroe H. Freedman, Justin Desautels-Stein, Chao Xi, Wojciech Sadurski, William Baude, Alec Webley, Ioana Marinescu, Joanna M. Shepherd, Lorne Neudorf, Maimon Schwarzschild, Richard H. Pildes, Eli Wald, Béatrice Brenneur, Denis Salas, Richard L. Hasen, Trevor CW Farrow, Marie A. Failinger, Jason Mazzone, Leigh Goodmark, Edward K. Cheng, John Lande, Alex Kozinski, Véronique Malbec, Vincent Vigneau, Robert W. Emerson, Robert V. Percival, Sietske Dijkstra, Yuichiro Tsuji, John Lande, Louise Otis, Éric Battistoni, Marco Bouchard, Jaime Octavio Cardona Ferreira, Johnathan Soeharno, Vahe Yengibaryan, James E. McMillan, Carolyn E. Temin, Evangelia Palaiologou, Agnès Galajda, Tamara Laliashvili, Eric Alt, Gerald N. Rosenberg, Karima Zouaoui, Blake Denton, Hrachik Sargsyan, Dessislava Djarova, Isidro Niñerola Gimenez, René Constant, Marta Nagy, Isabelle Bieri, Birane Ndiaye Cissokho, Oscar G. Chase, George W. Mustes, David S. Law, Richard L. Hasen, Robert Fischman, J. B. Ruhl, Tuan Samahon, Thomas Bustamante, Evanilda de Godoi Bustamante, Richard Nobles, David Schiff, Roberto Contreras Olivares, Robert Johnson, Nelly Madanska, Lydia Vicente, Sarah M.R. Cravens, David F. Levi, Michael H. LeRoy, Mark Grabowski, Tomasz Posluszny, Elena Rozalinova, Alexander Angelov, Ivan Georgiev, Eric Miller, Giovanna Di Bartolo, Miguel Schor, Neal Kumar Katyal, Norman Dorsen, Desmond Manderson, Leandra Lederman, Kenneth D. Chestek, Emir Crowne, Mihaela Amoos Piguet, Tsvetelina Karjeva, David Tan, Tonja Jacobi, Eugene Kontorovich, Marie-Jane Ody, Javier André Murillo Chávez, László Ravasz, Péter Szepesházi, Gabor Ivan, Gabor Szekely, Barry Sullivan, Jarosław Turłukowski, Judith Gibson, Raluca Enescu, Thomas Scheffer, David E. Landau, Shay Lavie, Paul van den Hoven, Richard Lorren Jolly, Donald P. Judges, Enric Fossas Espadaler, Rebecca D. Gill, Rafael Oganesyan, Carla D. Pratt, Chad M. Oldfather, Ruth Dapper, Taylor Simpson-Wood, Terry Maroney, Simone Gaboriau, Steven Baicker-McKee ori Michael Sevel, dar şi numeroşi autori din România, îndeobşte judecători tineri.

De asemenea, în paginile revistei au fost redate interviuri cu personalităţi de prim rang ale vieţii culturale, sociale şi politice internaţionale, laureaţi ai Premiului Nobel, scriitori, profesori universitari, istorici, magistraţi, ziarişti: J.M. Coetzee, Marc Levy, Jorge Majfud, Alfonso Gumucio-Dagron, Stefano Benni, Giuseppe Conte, Erri de Luca, Sofi Oksanen, Nawal El Saadawi, Jean-Jacques Askenasy, Petar Atanasov, Péter Darák, Rimvydas Norkus, António Henriques Gaspar, Jean de Codt, Marc Trevidic, Jacques Barrot, Anneli Albi, Leonard Besselink, Chahira Boutayeb, Gráinne de Búrca, Laurence Burgorgue-Larsen, Ninon Colneric, Oliver Dörr, Péter Kovács, Kristīne Krūma, Gertrude Lübbe-Wolff, Bertrand Mathieu, Franz C. Mayer, Rostane Mehdi, François-Xavier Millet, Francisco Pereira Coutinho, Janne Salminen, Andreas Vosskuhle, Joseph H.H. Weiler, Peter G. Xuereb, Gracieuse Lacoste, Irena Piotrowska, Miguel Carmona Ruano, Olga Kudeshkina, Călin Andrei Mihăilescu, Neagu Djuvara, Matei Vişniec, Virgil Nemoianu, Victor Neumann, Bogdan Murgescu, Cătălin Tolontan, Liviu Antonesei, Zoe Petre, Mihai Răzvan Ungureanu, Ion Vianu, Andrei Pippidi, Radu F. Alexandru, Sabina Fati, Gabriel Andreescu, Ion Bogdan Lefter, Adrian Cioroianu, Radu Gabrea, Dan Grigore, Nicolae Covaci, Valerius Ciucă, Mihaela Amoos, Yavuz Aydin şi mulţi alţii.

Aceste materiale au fost foarte bine receptate de judecătorii români, dar şi de magistraţi din diverse state din Europa, fiind inedite şi unice în spaţiul judiciar românesc.

Spre exemplu, interviul cu fostul judecător turc Yavuz Aydin, publicat în ianuarie 2019, a fost preluat imediat din RFJ de Revista Şcolii Naţionale de Magistratură din Franţa (Les cahiers de la justice no.1/2019, editor Dalloz) şi de revista Betrifft JUSTIZ nr. 138(2019), publicată de principala asociaţie profesională a judecătorilor din Germania – Neue Richtervereinigung.

Colegul nostru, care a reuşit să emigreze, trecând pe jos graniţa spre Bulgaria, cu soţia şi fiica sa, după lovitura de stat eşuată din Turcia, care a determinat arestarea ireală a mii de judecători şi procurori, relata, între altele, povestea dramatică a doi dintre colegii săi judecători: „După încercarea de lovitură de stat nereuşită, unul se afla la pupitrul judecătorului, iar celălalt în boxa acuzaţilor. Cel de la pupitru l-a arestat pe celălalt cu lacrimi în ochi, apoi a coborât la cel pe care l-a arestat şi l-a îmbrăţişat, şoptindu-i la ureche: Iartă-mă, prietenul meu, dacă nu te arestam eu pe tine, ne arestau ei pe amândoi. Am copii de hrănit”.


Wolters Kluwer România: Fiind o revistă ştiinţifică, „Revista Forumul Judecătorilor” poate fi şi locul în care judecătorii să critice legislaţia actuală şi să propună, ţinând cont de experienţa lor din cauzele pe rol, chiar schimbări legislative. Există un interes al mediului politic pentru dialog pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ actual?

Judecător Dragoș Călin: Începând din anul 2015, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (iniţial individual, apoi alături de Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, înfiinţate în anul 2018) a luat şi ia poziţii publice aproape zilnic faţă evoluţiile dăunătoare pentru sistemul de justiţie în ansamblul său, produse prin modificările legilor justiţiei şi propunerile de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală, iar magistraţii din România şi-au exprimat dezacordul faţă de aceste modificări, un exemplu elocvent fiind, pe lângă respingerea de majoritatea absolută a adunărilor generale ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, semnarea de un număr de aproximativ 4000 de judecători şi procurori (dintr-un număr total de aproximativ 6.800) a memoriului critic iniţiat de Forumul Judecătorilor faţă de modificările legilor de organizare a sistemului judiciar, fapt reţinut de Avizele Comisiei de la Veneţia şi Rapoartele GRECO şi ale Comisiei Europene. Să nu uităm, avizele Comisiei de la Veneţia au fost emise ca urmare a solicitărilor Forumului Judecătorilor din România adresate Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Protestele publice, pe treptele instanțelor sau prin numeroasele memorii și scrisori publice, dialogul aproape zilnic al reprezentanților Forumului Judecătorilor din România cu entitățile europene și internaționale relevante (Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, GRECO, Parlamentul European, Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Rețeaua Europeană a Consiliilor Judiciare, MONEYVAL), inclusiv întâlnirile oficiale cu reprezentanți de rang înalt ai acestora din urmă (spre exemplu, dl. Frans Timmermans), dar și cererile de trimitere a unor întrebări preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cumulate demersurilor interne (zeci de excepții de neconstituționalitate aflate pe rolul Curții Constituționale, zeci de procese judiciare deschise, apel aproape zilnic către toate autoritățile publice interne decidente), toate acestea sunt forme legitime de rezistență și de luptă pentru valori europene. Revista Forumul Judecătorilor a preluat şi mediatizat toate aceste eforturi ieşite din comun.

Din nefericire, anul 2020 este compromis pentru modificări legislative de substanţă, solicitate de toate organismele internaţionale relevante, din pricina campaniei electorale din România şi a imposibilităţii coagulării unei majorităţi reformiste. Cei care suferă în continuare sunt magistraţii români, deoarece standardele sunt sub cele minimale ale statului de drept, dar şi cetăţenii obişnuiţi, întrucât foarte curând derapajele de la cerinţele statului de drept vor fi sancţionate cu lipsa accesului la fondurile europene, aspect esenţial pentru dezvoltarea durabilă a României.


Wolters Kluwer România: Cum arată, din punctul dvs. de vedere, judecătorul viitorului, având în vedere influenţa inteligenţei artificiale, uşurinţa cu care acum poţi analiza inclusiv hotărârile judecătoreşti?

Judecător Dragoș Călin: Judecătorul viitorului va fi tot un om, iar nu o maşină. Un om care va putea folosi toate informaţiile şi mijloacele tehnice pe care dezvoltarea inteligenţei artificiale i le va pune la dispoziţie. Spre deosebire de judecătorii din timpurile trecute, el va putea gândi mai repede, având practic generate automat selecţii de jurisprudenţă sau doctrină, fapt care îl va ajuta cu siguranţă. Dar va rămâne tot un om, supus greşelii, oboselii, tentaţiilor vieţii cotidiene etc. Judecătorul va trebui în continuare să fie echilibrat, să înțeleagă societatea, să se pregătească profesional necontenit și la un nivel înalt, să fie drept, cinstit, să știe să gestioneze orice situație, să cunoască umilința și să-și stăvilească orice porniri arogante, pentru a oferi încredere justițiabililor.


Wolters Kluwer România: Ce va schimba pandemia COVID-19 şi criza economică pentru judecătorul român? Care credeţi că vor fi efectele pentru jurisprudenţă?

Judecător Dragoș Călin: Dacă ar exista dorinţă din partea legiuitorului, ar putea schimba pe foarte multe planuri: proceduri prin videoconferinţă, fază orală limitată în mai bine de jumătate din cauzele aflate pe rolul instanţelor, interacţiunea cu părţile mai mult în scris, poate dosare mai puţine prin introducerea unor pârghii alternative judecăţii, lucruri pe care deja justiţia din statele Europei le-a cam dobândit de ceva timp şi, vrând-nevrând, vor deveni uzuale şi în România. S-ar putea, astfel, economisi timp şi energii, reinvestibile în redactări mai bune ale hotărârilor judecătoreşti, într-o jurisprudenţă mai bine articulată, în timp liber pentru judecător utilizat în scopul pregătirii sale profesionale, citirii doctrinei şi a revistelor de profil etc.. Câştigul final va fi al justiţiabilului. Trebuie să rămânem optimişti, justiţia nu va pieri.

Share this Post