Medicii obțin în instanță cenzurarea deciziilor de delegare ca medici de suport

alexandra.caras/ April 15, 2020/ Articole, Articolul saptamanii, Coronavirus, COVID-19 în practica judecătorească

Printr-o decizie recentă din 7 aprilie 2020, Tribunalul Caraș Severin s-a pronunțat pe calea ordonanței președințiale asupra oportunității transferului unui medic specializat în boli dermato-venerice, cu boli cronice preexistente în compartimentul de boli infecțioase.
Speța relevă situația particulară în care se găsesc medicii pe perioada stării de urgență și problemele pe care instanțele de judecată vor fi nevoite să le analizeze din ce în ce mai frecvent.

Starea de fapt

În speță, reclamanta, medic specializat în dermato-venerologie, a cerut pe calea ordonanței președințiale suspendarea provizorie a dispoziției de delegare în compartimentul boli infecțioase, datorită afecțiunilor medicale de care suferă și a lipsei pregătirii de specialitate.


Susținerile reclamantei

Afecțiunile medicale de care suferă se pot agrava în prezența COVID-19

Medicul suferea de tiroidită cronică, autoimună HASHIMOTO și aritmie extrasistolică supraventriculară. Acesta a susținut că expunerea la virusul COVID-19, în calitate de medic de suport s-ar putea solda cu decesul său și, în susținerea afirmațiilor sale, a depus adeverințe emise de medicul de familie.

Lipsa specializării în boli infecțioase

Reclamanta a invocat și lipsa pregătirii necesare în specialitatea boli infecțioase, ceea ce ar expune-o riscului de a fi acuzată de malpraxis.

„Responsabilitatea actului medical pentru care am fost delegată este uriaşă şi în condiţiile legii, acesta nu poate fi exercitat decât de către medici specialişti-epidemiologi, infecţionişti, pneumologi, A.T.I. (terapie intensivă).”

În acest sens invocă Anexa I la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 533/29.03.2020 astfel:

  • La pct. V privind asigurarea resursei umane se arată ca măsuri posibile, detaşarea medicilor cu specialitatea boli infecţioase în cadrul secţiilor sau spitalelor de boli infecţioase, asigurarea de servicii medicale A.T.I. prin reducerea activităţii chirurgicale strict la urgenţe şi detaşarea acestora pentru activitatea în Terapie Intensivă şi medici pneumologi.
  • La pct. VIII se arată care sunt factorii care cresc riscul infecţiei cu COVID-19: durata prelungita de expunere; simptomatologie respiratorie evidentă: tuse, strănut, fără ca pacientul să poarte mască de protecţie facială, care să diminueze răspândirea infecţiei; lipsa echipamentului adecvat de protecţie (mască FFP2, FFP3, ochelari, şorţ facial, mănuşi, halat impermeabil), de către personalul medical în momentul în care fac manevre care produc aerosoli (bronhoscopie, resuscitare cardiopulmonară, intubaţie, extubaţie, nebulizare aerosoli, aspiraţie traheobronşică în sistem deschis, gastroscopie, recoltarea testului PCR-COVID).

Având în vedere aceste dispoziții, reclamanta susține că în condiţiile în care desfăşoară activităţi medicale de diagnosticare, tratament, manevre care produc aerosoli, va fi supusă unui risc mediu de a fi infectată cu COVID-19, fapt care i-ar pune în pericol grav sănătatea existând un risc extrem de mare de a dezvolta complicaţii pe fondul bolilor preexistente sau chiar de a deceda.


Susținerile spitalului intimat

Ordonanța președințială nu este aplicabilă în materia contenciosului administrativ

Spitalul intimat a arătat că procedura ordonanței președințiale nu este aplicabilă în materia conteciosului adminsitrativ „în situaţia în care, prin cererea formulată se urmăreşte suspendarea executării actului, acestea fiind incompatibile cu raporturile de drept public dintre părţi, având în vedere că un act administrativ se bucură de prezumţia de legalitate.”

Statutul de medic de suport

Spitalul a combătut susţinerea reclamantei că delegarea nu este legală datorită faptului că, prin raportare la dispoziţiile legale în materie medicală, nu poate efectua activităţi de asistenţă medicală în specialitatea boli infecţioase, deoarece nu a fost avizată pentru această specialitate. Intimatul a precizat că prin dispoziţia de delegare, reclamanta are statut de medic suport, fapt care înseamnă că, participă la actul medical, oferind ajutor medicului de specialitate, fără să intervină efectiv în actul medical şi fără să aibă vreo contribuţie la schema de tratament care se oferă pacienţilor.

Măsurile de transfer luate sunt justificate de situația de excepție COVID-19

„Situaţia delegărilor a fost generată de pandemia COVID-19, Spitalul fiind declarat prin Ordin al Ministerului Sănătăţii, spital suport pentru pacienţi testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2, în cadrul Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei cu noul Coronavirus.

Dispoziţiile privind delegările de personal sunt emise în stare de urgenţă, în contextul respectării Decretului nr. 195 din 16 martie 2020, prin considerarea faptului că, elementele sus-menţionate definesc un context excepţional care nu putea fi previzionat, care vizează interesul public general şi care constituie o situaţie extraordinară, ce impune măsuri excepţionale, ţinând cont de faptul că restrângerea exerciţiului unor drepturi, nu trebuie să afecteze substanţa lor, ci să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate democratică şi să fie proporţională cu scopul urmărit.”, arată intimatul.


Hotărârea Instanței

Instanța a apreciat că este justificată măsura suspendării provizorii a dispoziției de delegare, pentru următoarele motive:

Există dubii cu privire la legalitatea dispoziției de delegare

Aparența de drept este îndeplinită „întrucât există dubii privind legalitatea dispoziţiei de delegare nr. 117/26.03.2020, emisă de către intimat în temeiul dispoziţiilor art. 43 din Codul muncii (r), prin raportare la bolile cronice de care suferă reclamanta. (…) Aşa cum rezultă din punctul VIII al Anexei I la Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 533/29.03.2020, există un risc extrem de mare ca reclamanta să dezvolte complicaţii pe fondul bolilor preexistente, afectându-i grav sănătatea, prin modificarea chiar şi temporară a locului muncii, respectiv delegarea acesteia în cadrul Compartimentului de boli infecţioase.”

Procedura ordonanței președințiale este incidentă în speță

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea cererii, invocată de către intimat, instanţa reţine că reclamanta justifică un interes legitim, întrucât litigiile având ca obiect contestarea măsurilor unilaterale dispuse de angajator cu privire la modificarea clauzelor unui contract individual de muncă al salariatului, în speţă, locul desfăşurării activităţii – delegarea, necesită soluţionare urgentă prin prisma celerităţii cu care trebuie soluţionate astfel de litigii. Aşadar, între părţi nu există un raport de drept public, aşa cum susţine intimatul, reclamanta nu ocupă o funcţie publică, ci raportul său de muncă se derulează în baza unui contrat individual de muncă, generând drepturi şi obligaţii specifice materiei dreptului muncii şi nu contenciosului administrativ”.

Caracterul urgent este dat de caracterul temporar al delegării

De asemenea, cererea are caracter urgent, întrucât delegarea a fost dispusă prin dispoziţia nr. 117/26.03.2020, pentru o durată de 60 de zile, iar după expirarea acestui termen şi înainte de soluţionarea litigiului pe fond, aceasta ar fi produs, deja, efectele juridice. Epuizarea efectelor delegării, înainte de a da reclamantei posibilitatea de a prezenta toate argumentele în baza cărora solicită instanţei anularea măsurii, echivalează cu o îngrădire a liberului acces la justiţie, cu încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Ori, reclamanta a făcut dovada existenţei contestaţiei pe fond împotriva împotriva dispoziţiei de delegare, iar suspendarea efectelor dispoziţiei de delegare are caracter provizoriu, până la pronunţarea unei hotărâri definitive pe fondul cauzei.

În aceste condiţii, dreptul reclamantei, s-ar păgubi prin întârziere în lipsa suspendării deciziei de delegare, efectele acesteia urmând să se producă definitiv, fără posibilitatea unei restabiliri a situaţiei anterioare, în cazul în care dispoziţia în discuţie ar fi anulată, motiv pentru care instanţa apreciază cererea de ordonanţă preşedinţială ca fiind întemeiată.


O privire în viitor: ce probleme juridice pot genera actualele reglementări?

În speță, instanța s-a pronunțat având în vedere situația obiectivă a imposibilității expunerii medicului bolnav la un mediu periculos pentru sănătate, precum cel creat de îngrijirea pacienților cu COVID-19.

Cu toate acestea, susținerile reclamantei și modul în care conducerea Spitalului a luat decizia de a stabili personalul de suport arată că situațiile create sub imperiul actualelor reglementări ridică următoarele probleme:

  • Temerea medicilor de malpraxis: în ce măsură pot fi acuzați de malpraxis medicii care au alte specializări; în contextul pandemiei?
  • Asumarea deciziilor medicale: cine își asumă răspunderea unor decizii luate în stări speciale care presupun răspuns rapid din partea medicilor?
  • Selectarea medicilor ca medici de suport: este nevoie de mai multe reglementări privind atribuțiile medicilor de suport și cum poate fi limitată răspunderea acestora?

  Pentru a consulta speța în integralitate a se vedea decizia nr. 291/2020 a Tribunalului
  Caraș-Severin, disponibilă în Sintact.ro.

  Pentru logare » click aici

  Dacă nu aveți cont, puteți solicita demo gratuit » aici

Share this Post