Tribunalul București: știri false privind răspândirea coronavirusului în Capitală ca urmare a modului de gestionare a deșeurilor

alexandra.caras/ April 29, 2020/ Articole, Articolul saptamanii, Coronavirus, COVID-19 în practica judecătorească

Tribunalului București s-a pronunțat pe calea ordonanței președințiale asupra caracterului de știri false a unor articole de presă în contextul creat de pandemia de coronavirus. Acesta a fost sesizat de societatea reclamantă, care desfășoară activități de management al deșeurilor, pentru a dispune înlăturarea articolelor de presă defăimătoare care alertau cetățenii Capitalei, creând o legătură cauză efect între activitatea sa și răspândirea coronavirusului.

Existența unei campanii de denigrare a societății încă din 2016

Societatea a arătat că ziaristul duce o campanie de denigrare a societății încă din 2016, fiind publicate constant articole care aduc atingere imaginii societății. Astfel pe site-ul redacţiei sub tutela căreia jurnalistul publică diverse articole de presă, au apărut mai mult de 35 de postări calomnioase, din care 8 materiale au fost postate doar în cursul acestui an, respectiv în doar două luni jumătate. Acestea urmăresc conturarea unei imagini publice care nu corespunde cu realitatea și afectează, funcţionarea normală a societăţii reclamante, precizează societatea reclamantă.


Articolul creează panică nejustificată și continuă campania de denigrare

Articolul „Sectorul 1 stă pe o bombă cu coronavirus?!”, este lipsit de argumente științifice, nu are rolul de a informa cetățenii cu privire la fapte obiective: „Deci, gunoaiele străbat sectorul în lung și-n lat pentru a-l debarca pe veselul virus la Chiajna?! Oare groapa de gunoi este deja infestată?! Atunci, este infestat și gazul de depozit care se formează prin fermentarea gunoiului?! Este ars un asemenea gaz posibil infestat în instalaţia de producere a energiei electrice?!”.

Potrivit societății, nu există dovezi științifice care să susțină aceste afirmații tendențioase. Ea arată că își desfășoară activitatea în mod legal, în baza contractului cu Primăria Municipiului București și are toate autorizațiile necesare. În concluzie, apariția acestui articol în momentul imediat anterior declarării stării de urgență nu este decât o continuare a campaniei de denigrare, pandemia de coronavirus nefiind decât un pretext pentru a transmite un mesaj cu impact psihologic mult mai mare, în contextul în care societatea românească trece printr-o perioadă grea, de temeri profunde legate de sănătate.


Societatea se adresează instanței pe calea ordonanței președințiale

Societatea cere înlăturarea articolelor pe calea ordonanței președințiale, urmând să introducă și o acțiune de drept comun:

  1. obligarea pârâţilor să înceteze, provizoriu, postarea sau difuzarea de materiale de presă în legătura cu activitatea I., de genul și/sau natura celei publicate în data de 13 martie 2020 „Sectorul 1 stă pe o bombă cu coronavirus?!”, precum și retragerea oricărei publicări, scrise sau electronice, a materialelor respective;
  2. interzicerea publicării unor noi articole sau publicaţii, sub orice formă, inclusiv în mediul online, în legătura cu subiectul articolului de mai sus sau referitoare la I., precum și despre litigiile care sunt sau vor fi înregistrate pe rolul instanţei în legătură cu aceste articole.

Societatea reclamantă a subliniat că „Prin prezentul demers, solicitarea reclamantei nu este aceea de a îngrădi libertatea de exprimare a presei sau de a obstrucționa veritabile demersuri jurnalistice de informare a publicului, ci de a obliga pârâţii să oprească propaganda defăimătoare și mincinoasă pornită împotriva I. din motive nejustificate, propagandă căreia nu i se poate aplica regimul juridic al publicaţiilor jurnalistice din motivele arătate.”


Evaluarea Tribunalului cu privire la campania de denigrare

Tribunalul constată că articolele mai vechi, toate axate pe problematica modului în care reclamanta gestionează activitatea de preluare şi depozitare a deşeurilor, sunt concertate şi perpetuu critice, și:

  • Nu au permis sau solicitat reclamantei un drept la replică
  • Nu a existat preocuparea de a evita dezinformarea sau defăimarea
  • Nu a existat o dezbatere reală a argumentelor legate de pretinsele nelegalităţi prilejuite de încheierea sau executarea contractului.

Cu toate acestea, nu aceste articole mai vechi constituie un temei suficient pentru măsurile solicitate ci, aşa cum corect punctează reclamanta, ci recunoaşterea acestei veritabile campanii negative în contextul articolului intitulat „Sectorul 1 stă pe o bombă cu coronavirus?!”, publicat în plină campanie publică de combatere a epidemiei.


Evaluarea Tribunalului cu privire la maniera de redactare a articolului

Referitor la articol Tribunalul remarcă că:

articolul este redactat în manieră tendenţioasă, care nici măcar nu lasă aparenţa unei documentări prealabile

– autorul se mulţumeşte să adreseze nişte întrebări retorice cu privire la posibilitatea ca „groapa de gunoi” administrată de reclamantă să fie un focar de coronavirus

– nu sunt aduse argumente ştiinţifice sau medicale

– creează în mentalul cititorului o stare de pericol de infectare din cauza existenţei unui pretins focar de coronavirus atât la locaţia unde sunt depozitate deşeurile, dar, mai grav, în întreg oraşul prin raportare la reţeaua de străzi pe care circulă maşinile de colectare şi prin raportare la activitatea de colectare a deşeurilor medicale.

– autorul articolului, foloseşte doar ca pretext trimiterea la epidemie, pentru a genera interes asupra tematicii mai vechi legate de activitatea reclamantei.

– articolul are intenţia de a capta atenţia publicului, care în contextul poziţiei adoptate de autorităţi cu privire la combaterea acestui virus, este mult mai atent şi mai uşor de influenţat prin simpla menţionare a termenilor relevanţi, precum „epidemie”, „coronavirus”, „contaminare”, „focar” etc.

momentul la care a fost publicat articolul marchează o perioadă tensionată în societatea românească, în care interesul publicului larg a fost eminamente orientat asupra informaţiilor legate de epidemie şi, în general, asupra măsurilor care trebuie luate pentru evitarea îmbolnăvirii, iar concluzia nu poate fi decât tot în sensul că autorul a intenţionat să fructifice această susceptibilitate a publicului prin redactarea articolului în acest mod şi la momentul în cauză.


Concluziile Tribunalului

Având în vedere reglementările legale în materia apărării drepturilor personale nepatrimoniale pe calea ordonanței președințiale, Tribunalul abordează următoarele aspecte:

Imaginea societății: „Este indubitabil faptul că imaginea reclamantei are de suferit de pe urma acestei campanii negative de presă, concepută într-un crescendo pe fondul epidemiei şi al stării de urgenţă.” concluzionează Tribunalul.

Răspunderea jurnalistului: „Tribunalul reţine, totodată, că nu doar autorul articolului este responsabil şi trebuie să se conformeze limitelor unei decente libertăţi de exprimare, dar şi SRR, care oferă platforma necesară acestor articole, trebuie să îşi asume o parte a răspunderii.”

Existența unor acțiuni ilicite și vătămătoare: „Acţiunile pârâţilor, aşa cum s-a arătat mai sus, sunt ilicite şi vătămătoare, astfel că este deschisă calea aplicării unor măsuri provizorii.”

Prejudiciul: „Prejudiciile sunt aduse prin presă scrisă şi internet, iar solicitarea reclamantei este de oprire a acţiunilor prejudiciabile – Tribunalul reţine în acest context că prejudiciile aduse reclamantei sunt deosebit de grave, pentru mai multe motive: aceasta nu are posibilitatea de a da un răspuns concret unor acuzaţii lipsite de fundament ştiinţific şi vădit plăsmuite; starea de urgenţă face ca orice acţiune oficială, judiciară sau administrativă, să fie imposibilă; prejudiciul este exponenţial multiplicat de faptul că interesul publicului este mult sporit în legătură cu informaţiile de orice natură legate de epidemie.

Caracterul ilicit şi deosebit de grav: „Caracterul ilicit şi deosebit de grav al faptelor pârâtelor este evident şi prin raportare la poziţia adoptată public şi direct de către autorităţi inclusiv prin decretul de instituire a stării de urgenţă, cu privire la răspândirea informaţiilor false. Or, în cauză, pârâţii au indus informaţia că focarul de coronavirus de la nivelul Capitalei ar fi datorat sau amplificat prin raportare la acţiunile reclamantei, fără a avea un minim de argumente sau dovezi în acest sens.”

Existența caracterului de știri false: „Tribunalul reţine că articolul în cauză, luat şi pe fondul campaniei negative purtate anterior de pârâţi împotriva reclamantei, este de natură să constituie o faptă de propagare a unor ştiri false, cu potenţial de panicare a cititorilor.”

Hotărârea Tribunalului

Aşa fiind, nu doar că măsura înlăturării acestor articole este necesară pentru a proteja imaginea reclamantei, sens în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 255 alin. (2) lit. a) C. civ., dar ea este justificată şi prin raportare la art. 54 alin. (2) din Anexa 1 la Decretul Prezidenţial nr. 195/2020 („în situaţia propagării unor informaţii false în mass-media şi în mediul on-line cu privire la evoluţia COVID-19 şi la măsurile de protecţie şi prevenire, instituţiile şi autorităţile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod corect şi obiectiv populaţia în acest context”). Cum singura măsură aflată la dispoziţia instanţei este înlăturarea temporară a acestor articole şi interzicerea pe o perioadă determinabilă a publicării altora, aceasta este şi conduita pe care o va adopta, prin admiterea cererii reclamantei.

Nu va fi însă admisă cererea reclamantei cu privire la interzicerea pe viitor a articolelor şi publicaţiilor referitoare la litigiile care sunt înregistrate sau vor fi înregistrate pe rolul instanţei, întrucât aceste informaţii sunt publice prin natura lor şi dreptul pârâţilor de a aduce la cunoştinţa publicului existenţa unor astfel de litigii nu poate fi îngrădit.

Pentru consultarea textului integral al sentinței civile nr. 160 din 24 martie 2020 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, accesează Sintact.ro

Dacă nu ai cont, solicită demo gratuit aici

Share this Post